Interviu cu Președintele AREAS

Interviu acordat de către Președintele Asociației Regionale de Educare a Adulților(AREAS)-Petru-Vasile Gafiuc, celor din Asociația ,,H4H” Suceava

Justiția socială, un principiu fundamental pentru o coexistența pașnică și prosperă între națiuni, presupune promovarea egalității între sexe sau drepturile popoarelor indigene și ale migranților, eliminarea barierelor legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură sau dizabilitate. Valul de schimbări ce a cuprins mai multe țări de pe glob în ultimii ani a făcut ca milioane de cetățeni să-și exprime nemulțumirea față de inegalitate, corupție, represiuni și absența unei munci decente.

Un exemplu de mobilizare pentru rezolvarea acestor probleme este Asociația Regională de Educare a Adulților, care ne arată din 2011, în cadrul județului Suceava, imperioasa necesitate a unei justiții sociale.

1. Cum a luat naștere Asociația Institutul Bucovina? Cine au fost susținătorii?

Vasile Gafiuc: Lucrez în Suceava, în cadrul ONG-urilor din 2005, fiind  unul din,, promotorii educației adulților’’din  zonă și prima Asociație care s-a ocupat de această problemă a fost Asociația Regională de Educare a Adulților (AREAS).

În 2008, ne-am mutat în Ucraina cu un program pe care noi l-am început la Suceava și am reușit să facem o treabă bună la Spitalul  de Psihiatrie din Burdujeni, unde erau foarte multe persoane cu dizabilități și cea mai mare problemă a spitalului de aici era  faptul că persoane cu dizabilități psihiatrice, în general, se întorceau foarte des la spital din cauza inactivității în oraș. Ulterior, am înființat un club, ,,Clubul Împreună’’,destinat persoanelor cu dizabilități, practic un centru de zi. Acest model a fost finanțat de Austria, iar în 2008, când ne-am integrat în România,  plăcându-le modelul nostru și ceea ce am făcut, ne-au propus o expertiză și acolo, mai exact în Cernăuți.  Acolo am început de la 0, pentru că nu era înființat nimic, așa a apărut  Asociația de Educare a Adulților Cernăuți (AREAC).

În 2010, datorită progresului din Cernăuți, am decis să ne extindem în Republica Moldova, și ne-am dus cu aceste fonduri pentru că ei aveau programe specifice și ținând cont că Ambasadorul Austriei din România are în aria sa și republica Moldova, atașatul social de acolo a propus Edineț, nu întâmplător ci pentru că aveam un voluntar dedicat care studiase în Suceava și făcuse parte din AREAS, Vlada Ceban. Ea a fost singura care a zis (dintre toți voluntarii noștri basarabeni) : ,,Eu mă întorc acasă, am treabă acolo, am văzut ce faceți voi aici.”. A avut parte de susținerea noastră astfel fiind înființată Asociație Raională  de Educare a Adulților Prututl de Sus, o asociație foarte, foarte activă. În 2011, încheind toate astea,  cele trei asociații au decis să facă ceva regional, internațional, pentru că avem nevoie de susuținere și policy. Noi ne dezvoltam ca asociație dar nu aveam servicii constante, iar scopul era să furnizăm servicii sociale dar și să-i învățăm pe ceilalți. În 2011, a luat ființă Institutul Bucovina, Asociația pentru Parteneriat Social Bucovina, așa cum e oficial, pe scurt Institutul Bucovina, fondată de cei trei membrii persoane juridice. Eu am fost inițiatorul AREAS, unul dintre promotori, colegii au propus să o facă în România, pentru că e în UE și avem mai mult contact  cu Bruxelles, prin urmare s-a asociat la noi și partenerul din Austria căruia i s-a părut normal să fie în România, fiind și contextul acesta transfrontalier ca să accesăm și fondurile acestea transfrontaliere.

2. Care a fost cea mai mare provocare  întâlnită în debutul acestei asociații?

Vasile Gafiuc: Să spunem că Suceava este destul de vitregită legat de asociații profesioniste pe servicii sociale, mai exact acestă nișă, și nici nu avem prea multe asociații cu o activitate constantă și care să atragă fonduri, multe idei inovatoare s-au pierdut odată cu plecarea creatorului sau liderului, mi s-a părut că nu s-a transferat foarte bine pentru că nu exista partea asta financiară . Nu există acestă percepție la nivelul instituțiilor din Suceava că într-adevăr ONG-rile au valoare, au produs și continuă să producă o schimbare, chiar pot să facă lucruri, și așa cum se întâmplă în alte județe, să aibă o linie de finanțare chiar de start-up și să-i dai șansa unui tânăr sau unui grup de tineri/antreprenori etc.  să miște lucrurile. Noi ne luptăm  cu mentalități , cu lipsa de finanțare locală  și poate că  cea mai mare provocare a fost să ne profesionalizăm  noi , să  intrăm în anumite rețele profesionale la nivel național și european, să vedem cum fac alți colegi  și să fim total independenți de autoritățile publice. Aici este un lucru bun pentru că nu ne-am afiliat politic și nu avem nicio imagine politică în spate, suntem noi, ne plătim singuri salariile, din munca pe care o facem  și asta vrem să facem în fond, noi ne îndreptăm  de la ONG spre întreprindere socială. Credem în acest model care e vehiculat și la noi destul de mult, avem și o lege a economiei sociale care ne permite să facem lucrul acesta și de fapt asta e structura noastră, nu am putea spune că suntem un ONG tipic. Un ONG se poate înființa și pentru a rezolva o problemă punctuală, de exemplu autostrada, ne facem ONG pănă rezolvăm problema, ulterior ne dizolvăm. Un ONG trebuie să fie 90% reprezentat de voluntari, tu de fapt, cu convingerile tale vii să sprijinim comunitatea, să schimbi ceva. De asta noi suntem acreditați ca fiind întreprindere socială și suntem furnizori de servicii sociale pentru că ne-am profesionalizat în direcția aceasta.

3. O întrebare subiectivă :Ce vă motivează să veniți în fiecare zi  la birou?  Ce vă bucură la munca dumneavoastră ?

Vasile Gafiuc: Cea mai faină întrebare. Proiectele și  munca în echipa noastră   e totalmente plină de creativitate, noi nu facem o chestie repetitivă, de fiecare dată facem lucruri noi și orice proiect pe care îl inițiem are componenta asta de inovație care te scoate din monotonie, tiparele de muncă fizică de birou. La noi e total diferit și munca de teren, pot să spun, care mă pasionează pentru că eu lucrez cu foarte multe comunități vulnerabile și cel puțin două zile pe săptămână suntem pe teren. E și venitul la birou însoțit de responsabilitate, documente, ai o echipă în permanentă schimbare pentru că lucrând proiecte, angajezi specialiști pe perioadă determinată. În momentul în care s-a finalizat proiectul, dacă nu există un alt proiect la care ai muncit ca și specialist, te suspenzi și vii la un alt proiect. În general urmărim să trecem dintr-un proiect în altul, să nu fie această monotonie. E greu să formezi  oameni pe o anumită nișă, iar pentru proiecte nu-i găsești ușor, de aceea  ne bucurăm că avem colegi constanți, care sunt aici de 10 ani,  cu vechime , sunt familiarizați și au experiență pentru că atunci când depui un proiect e foarte important să-ți demonstrezi capacitatea organizațională. Ăsta e unul dintre citerii, rulajul pe care îl ai și să ai experți angajați cu care vrei tu să sprijini proiectul, altfel  nu vei obține finanțare. La proicetele mici, să zicem de voluntariat, merge pentru că ei vor spritul de ,,Hai să schimbăm ! ‘’, iar noi ne revoluționăm și asta mă bucură cel mai mult, contactul cu  partenerii străni prin intemediul proiectelor Erasmus, văzând cum se mișcă lucrurile în afară ne-au învățat să nu ne instituționalizăm foarte mult. Noi nu ne dorim  să facem un serviciu pe care ar trebui să-l facă DGASPG-ul , noi am vrea să ajutăm DGASPC-ul să facă serviciile mai bine, ideea mea este să pilotez niște instrumente noi pentru a sprijinii aceste persoane cu dizabilităși și să  transfer unor instituții publice, care poate n-au posibilitatea să facă o conexiune cu modelele din afară existente. De doi ani facem lobby și advocacy pentru că ne-am dat seama că nepunerea la aceeași masă cu autoritățile ar putea provoca nesustenabilitate și munca ta dintr-un proiect s-ar finaliza fără să fie recunoscută.

4. Ce a facilitat progresul, dinamic aș putea spune,  pe care îl aveți? Știu că în prezent aveți numeroși parteneri și multe proiecte în derulare.

Vasile Gafiuc: În primul rând seriozitatea, consecvența  în ceea ce facem, dacă astăzi realizezi ceva și ai suspendat un pic procesul, nu mai are impact nici măcar pentru  beneficiari. Dacă vă gândiți, noi lucrăm cu persoane vulnerabile,  care de multe ori, poate prin modul în care vorbim cu ele, se agață de speranța noastră. Dacă tu la un moment dat ai eșuat în colaborarea cu ei, practic nu ți-ai atins scopul și serviciile tale astăzi sunt, mâine nu sunt. E foarte important să ai consecvență în ceea ce faci, să-ți găsești nișa unde te pricepi pentru că mai avem și noi tendința să spunem că facem de toat. E bine să implici toate domeniile, așa vedem și noi echipă multi-disciplinară dar scopul final este acesta : de a ajuta persoanele să ajungă la un loc de muncă. Așa suntem percepuți și așa vrem să rămânem, suntem o asociație care atrage fonduri pentru a sprijini.

Filosofia noastră este : o persoană este inclusă în comunitate atunci când are propriul venit, când este independentă.

Noi  încercăm să păstrăm tinerii, persoanele cu dizabilități și nu numai, acum lucrăm și cu persoane de etnie rromă, avem foarte mulți tineri cu abandon școlar și încercăm să-i sprijinim cu o calificare pentru că și aici sunt elemente ce țin de legislație. Practic asta  face diferența pentru că noi nu vrem să înlocuim anumite servicii, ci  să arătăm că merg, funcționează.

5. Pentru că în orice asociație e vorba despre  oameni, echipă, cooperare, care este secretul echipei voastre? Cine sunt angajații din spatele cortinei ?

Vasile Gafiuc: De exemplu, noi avem un manager financiar foarte bun, poate cel mai bun pe care l-am întâlnit  în experiența mea de 20 de ani de proiecte în ONG-uri, și are 7 ani de experiență de când este la noi cu tot ce înseamnă raportări și tot ce înseamnă circuitul documentelor. La fel,  psihologii, pentru că au și rolul de formatori, sunt niște profesioniști recunoscuți ca și colaboratori ai noștri, prin intermediul lor creștem și suntem apreciați și recunoscuți. Resursa umană este foarte importantă, acele persoane care ne reprezintă interfața asociației în anumite situații dar și  cei care prestează o muncă de calitate. Toate lucrurile acestea am reușit să le facem stabilind un set de proceduri, poate că sună un pic mai ,,corporate ‘’ dar fără proceduri nu poți să faci performanță, nu poți să-ți atingi obiectivele și mai ales indicatorii, iar fără indicatori nu poți să obții finanțare. Se leagă foarte bine, unele dintre proceduri au fost imouse de către finanțatori, ceea ce nu e rău pentru că am deprins o disciplină, un regulament, un circuit, dar unele dintre proceduri sunt creeate de de către  noi, ca și echipă, la ora actuală fiind 12 angajați full time și încă 11 part time.

6. Vorbiți-ne despre proiectele pe care le aveți în derulare, puțin mai extins decât informațiile puse la dispoziție pe site.

Vasile Gafiuc: Toate proiectele noastre se împart în 3 categorii : avem proiecte de suport pentru angajare (acele proiecte în care asigurăm servicii suport direct beneficiarilor). Avem proiecte pentru specialiști și aici mă raportez la profesori  și persoane din domeniul sănătății, în aceste două domenii am avut cele mai multe schimburi de experiență și aici mă refer la proiectele Erasmus.Avem proiectele de economie socială, cele de start-up, pentru că suntem unul din administratorii de grant-uri din județul Suceava. Avem al doilea proiect valoros unde vom înființa 21 de întreprinderi sociale a câte 100 000 eur finanțare pentru  fiecare, e vorba de proiectul RIES, iar aceste întreprinderi sunt deja înființate, urmează să dea drmul la activitate până în luna mai.

Asociația H4H: Să înțeleg că dumneavoastră le-ați oferit consultanță?

Noi am atras fondurile, le-am administrat și le oferim lor în fucție de metodologia pe care o avem, iar ei au fost întreprizători, persoane cu idei și au zis ,, Vreau să aplic ideea asta”care au  participat la noi la un curs (Cursul de Formare de Competențe) , pentru că ai nevoie de competențe pentru a administra o întreprindere. Noi finanțăm peroane care vor să se dezvolte într-un anumit domeniu, au expertiză în acel domeniu, iar  rezultatele sunt foarte bune raportându-ne la proiectul încheiat anul trecut numit Strat-Up Diaspora, din doisprezece firme, unsprezece au rezistat de-a lungul timpului și au dezvoltat activitatea.

7. Știu că puneți la dispoziție cursuri: actualmente pentru 780 de participanți. Cine poate beneficia de aceste cursuri ?

Avem două categorii de cursuri : cursuri de formare pe partea de specializare (Cursul deFormare de Formatori), curs plătit pentru care se deschide anual o sesiune, doar o sesiune pentru că nu cred că pe piață ne trebuie atât de mulți formatori și pentru că a fost un anumit număr de solicitări. De asemenea, avem cursurile de formatori gratuie, pe care noi le propunem în cadrul unor proiecte,  deci tot ce impune procesu de l formare este finanțat de către proiect.

Participanții sunt acele persoane vulnerabile care nu au un loc de muncă, dacă ne raportăm la totalul de cursanți avem undeva la 100 de persoane care plătesc și restul de 600 beneficiază gratuit.

8. Cu am putea face noi, ONG-urile ca  să producem o schimbare în ceea ce privește inegalitatea, represiunea, absența unei munci decente pentru persoane cu dizabilități?

Vasile Gafiuc: Sunt mai multe modele însă noi credem în ,, puterea celor mulți”, ar trebui o unire a acestor organizații pe domeniile lor de interes și expertiză, să fie o voce comună, o analiză comună și chiar niște proiecte împreună. Dacă o să facem fiecare separat, fără să știm unii de ceilalți, fără să colaborăm, n-o să putem rezista toți și n-o să fim auziți. Eu cred în coalizare și cred că ONG-urile trebuie să fie o voce a societății civile, ar trebui să știm clar nevoile cetățenilor pentru   că fiecare dintre noi ne referim la o anumită categorie: tineri, persoane cu dizabilități, rromi și într-un final ar trebui să atribuim responsabilități diferite pentru fiecare asociație în parte. Cred foarte mult în colaborare, cel puțin între ONG-uri pentru că așa am fi o forță, așa am face expertiză între noi. Unul dintre elementele nostre de succes este lucrul într-o coaliție, de exemplu sala este împărțită cu mai multe asociații care desfășoară evenimente, expoziții. În Suceava sunt asociații foarte bune pe domeniul lor doar că unele dintre ele au lideri cu vechime. Organizațiile de mediu erau cele mai bune din Suceava în 2005, erau organizații de tineret(cele de la universitate) dar cele de mediu s-au diluat. Concluzionând, organizațiile au nevoie de un sediu, de susținere, iar noi încercăm să-i ajutăm.

9. Cum este percepută activitatea asociației de de către publicul larg (oameni, autorități locale, presă)?

Vasile Gafiuc: Presa ne sprijină foarte mult, încă de la început, avem câțiva colaboratori care publică articole despre activitatea noastră, adaptând  informațiile specificului lor. Legat de autorități, nu ne-am afiliat niciodată politic, am lucrat cu toate categoriile de politicieni, inclusiv cu toate culorile de partid. La nivel de factor decizional, apar schimbări, există o reticență acolo unde demonstrezi că ai o expertiză mai competentă decât a lor.

10. Ce sfat ne oferiți nouă, tinerilor?

Vasile Gafiuc: Activați ca voluntari încă din timpul liceului, activați în cadrul unei organizații non-guvernamentale. Pe lângă faptul că vă dezvoltă competențe, abilități, dezvoltare persoană și tot ce vreți voi, vă ancorează foarte bine într-un loc de muncă, iar  noi când facem o selecție de personal , cel mai mult punctăm activitățile de voluntariat. Un exemplu concret, în luna ianuarie a avut loc o selecție pentru posturile disponibile, iar din 60 de CV-uri, doar 8 aveau elemente de voluntariat și doar cu ei am vorbit. Din păcate cultul acesta al voluntariatului nu este cultivat suficient, dacă un copil face parte dintr-un club la școală, lasă-l să se implice, oferă-i un impuls.

Suntem unul dintre ,,promotorii voluntariatului din România ’, privilegiu acordat de către Secretariatul General al Guvernului, anul trecut a fost prima ediție, anul acesta suntem la a doua ediție, avem acestă validare că voluntariatul este o calificare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *